Life Solutions, reprezentantul în România al Vita 34 – specialistul german în celulele stem din sângele și țesutul din cordonul ombilical, vă pune la curent cu cele mai interesante studii ce privesc gravida. De peste 20 de ani, echipa de cercetare și dezvoltare a Vita 34, formată din medici specialiști, biologi, biochimiști și personal calificat medico-tehnic de prelevare, lucrează în cercetarea și studiul celulelor stem recoltate la naștere din sânge și țesut ombilical.
Cum s-a realizat studiul. Prin ce este „surprinzător și uimitor”
Cercetătorii au pus la dispoziția unuia dintre grupurile de femele gestante de șoarece o rotiță de alergat, iar celuilalt grup nu. Rozătoarele au profitat de ocazie și au alergat până la 2-3 kilometri în noapte fiecare, deși din ce în ce mai puțin pe măsură ce sarcina a avansat.
Pentru a evalua creșterea creierului, cercetătorii au injectat șoricioaicele gestante cu o vopsea special/substanță de contrast care a marcat neuronii nou-formați ai puilor. De asemenea, au mai injectat alți pui direct cu vopsea, pe când aceștia erau nou-născuți.
În timpul gestației, exercițiul fizic părea să diminueze creșterea neuronilor în embrionii aflați în dezvoltare: puii din uterele mamelor „sportive” aveau cu 20% ai puțini neuroni după trei sferturi din gestație. Însă până când puii ajungeau la cinci luni, situația se prezenta altfel. Progeniturile mamelor „sportive” dezvoltau mai mulți neuroni, iar hipotalamusul acestora conținea cu 40% mai multe astfel de celule.
Acest lucru era „surprinzător și uimitor”, după cum susține cercetătorul Gerd Kempermann de la Centrul Max Delbruck pentru Medicină Moleculară din Germania.
Până când puii atingeau vârsta de șapte săptămâni, rata generării de noi neuroni îi departaja în două grupuri. Însă scăderea inițială urmată de o creștere accentuată ar putea avea un efect de durată, susțin cercetătorii.
Studiul, publicat inițial în Proceedings of the National Academy of Sciences, conduce la ipoteza că mamele care fac exercițiu fizic favorizează generarea de noi
neuroni în creierul copiilor. Autorii trimit la un studiu care sugerează că pentru mamele care fac sport creierul copiilor are rezultate mai bune la testele de inteligență de la vârsta de cinci ani.
Teoria run-away
Totuși, cercetătorii ezită în a trage o concluzie fermă „Este o idee interesantă, însă nu există încă suficiente date”, susține Jennifer Bizon, care studiază învățarea și memoria la Universitatea A&M din Texas, College Station.
Dintr-un punct de vedere, experții nu știu sigur dacă neuronii în plus din hipotalamus sunt sau nu un lucru bun pentru creier, deși cel puțin unele studii indică importanța acestora pentru învățare.
De asemenea, cercetătorii nu au idee cum exercițiul fizic la mamă amplifică producerea de noi neuroni. O idee este aceea că scăderea timpurie a producerii neuronilor generează un autoreglaj care compensează cu mai multe celule mai târziu. Altă teorie este că alergarea stimulează producerea unor proteine de creștere în corpul mamei care trec din placentă în progenitură.
Efectul opus a fost observat atunci când femelele de șoarece sau de maimuțe au fost ținute în stres, lucru care a încetinit producerea de noi neuroni la pui.Și exercițiul fizic produce hormoni ai stres-ului, așa că nu e clar de ce efectul e diferit, susține Elizabeth Gould, care studiază producția de noi neuroni la Universitatea Princeton din New Jersey.
Pui iubiți
E posibil ca exercițiile fizice să ajute puii pe căi indirecte. De exemplu, mamele care fac exercițiu fizic ar putea fi ele însele mai sănătoase și mai dispuse, deci, să petreacă timp lingându-și și având grija de pui, și astfel aceasta ar stimula creșterea creierului puilor. „Nu există un truc magic”, susține Gould.
Rezultatul ridică problema dacă stimularea mentală în timpul gestației ar putea influența creierul în dezvoltare a copiilor aflați în creștere. Se știe că animalele adulte cărora li se pun jucării în cușcă produc mai mulți neuroni decât fără jucării. Poate că acest fenomen se transmite de la mama însărcinată la copil.
„Este un studiu care deschide posibilități și întrebări”, susține neurologul Brian Christie de la Universitatea British Columbia din Vancouver, Canada.
