Femeile care au hepatita B și rămân însărcinate se pot bucura să afle că își pot hrăni copilul la sân, în anumite condiții. Life Solutions, grup de companii cu capital românesc al cărui obiect de activitate este stocarea de celule stem şi comerțul cu produse farmaceutice, echipamente și dispozitive medicale, vă pune la dispoziţie o serie de informaţii despre Hepatita B, o problemă majoră de sănătate publică, dar și soluția: vaccinarea cu Hepatect, al cărui unic importator este Life Solutions Grup.
Vaccinarea nou-născutului cu Hepatect, Imunoglobulină umană antihepatită B ce se administrează intravenos, este obligatorie la feții provenind din mame purtătoare de Ag HbS. Se recomandă administrarea la naştere sau cât mai curând posibil după naştere (maxim o săptămână) a 30-100 UI (0,6-2ml)/kg.
Oricum, orice decizie a mamei purtătoare de virus hepatic trebuie luată împreună cu neonatologul, infecționistul și ginecologul.
Spre deosebire de mamele infectate cu virusul hepatitei B, la femeile cu virus hepatic C – ca și la cele care au făcut chimioterapie – se contraindică ferm alăptarea, conform medicilor pediatri.
Ce este Hepatita B
Hepatita B este o inflamaţie a ficatului, determinată de virusul hepatitei B. Detectarea AgHBs (Antigenul de suprafaţă al virusului hepatitei B) în ser indică prezenţa infecţiei cu virusul hepatitei B. AgHBs este primul marker imunologic al infecţiei, fiind prezent în ser cu câteva săptămâni înainte de debutul clinic al bolii (al icterului). AgHBs rămâne detectabil o perioadă de 1-4 luni în cursul unei infecţii acute, după care se negativează. Dacă AgHBs persistă mai mult de șase luni, se consideră că infecţia s-a cronicizat. Aproximativ 5-10% din adulţi şi 90% din nou-născuţi nu pot elimina virusul după infecţie şi devin purtători cronici de AgHBs.
Prevenirea
Prevenirea infecției se face prin imunizare pasivă (când corpul produce anticorpi împotriva unui agent patogen), imunizare activă (vaccinare) și tratament antiviral (Lamivudina în sarcină are rezultate promiţătoare).
Inducerea imunităţii active este preferată celei pasive, atunci când este posibil, deoarece aceasta formă de imunitate va sprijini sănătatea pe termen lung. Profilaxia transmiterii perinatale a HBV include screeningul femeii gravide pentru AgHBs și ulterior AgHBe, apoi imunoprofilaxia nou-născutului (activă – vaccinare antihepatita B și pasivă – Ig specifice anti-VHB). De menționat că profilaxia pasivă preexpunere nu este eficientă. Vaccinare plus HBIG are o eficacitate de 91,2% și o rată de seroprotecție la 4 ani de 66,6%, conform Xia GL et al. Institute for Viral Disease Control and Prevention, Chinese Center for Disease Control and Prevention, Beijing.
Tabloul clinic
Tabloul clinic al purtătorului de AgHBs variază de la absența simptomatologiei, la manifestări digestive (vărsături, intoleranță digestivă), icter/hepato-splenomegalie, până la hepatita fulminantă. O treime din pacienţii purtători de AgHBs dezvoltă hepatita cronică care, în timp, poate evolua spre ciroză hepatică şi – în unele cazuri – carcinom hepatocelular.
Evoluția fătului provenind din mame purtătoare de virus hepatic B:
Modul de transmitere a hepatitei B este predominant perinatal (la naștere, în 98% din cazuri), in utero (transmiterea verticală) sau – iar aici părerile sunt împărțite între infecționiști – prin laptele matern. 69 % din decesele determinate de HBV ale copiilor născuţi în anul 2000 se datorează infectării perinatale şi în primii ani de viaţă, conform studiilor publicate de World Health Organization/UNICEF.
Transmiterea verticală a infecţiei, de la mamă la făt, se produce la aproximativ 20% din femeile gravide cu AgHBs pozitiv şi la aproximativ 60% din femeile care dobândesc infecţia primară în cursul sarcinii. În 21% din decesele determinate de HVB este implicată transmiterea perinatală, conform studiilor publicate de World Health Organization/UNICEF.
Deoarece rata transmiterii verticale a infecţiei cu VHB este diferită în funcţie de zona geografică şi tipul populaţiei, se presupune că predispoziţia pentru infecţia in utero ar fi influenţată de tulpina virală şi structura genetică a populaţiei. Gravidele depistate cu AgHBs pozitiv necesită investigaţii suplimentare. Infecţia dobândită perinatal sau în primii ani de viaţă are un mare risc de cronicizare.
Mai este important de precizat că riscul de transmitere a virusului hepatic B la făt depinde de statusul mamei: 70-90% la mame Ag HBs+, Ag HBe+ şi doar 5-20% la mame Ag HBs+, Ag HBe- (Prezenţa AgHBe în sânge este indicatorul cel mai concret al replicării virale şi deci al infecţiozităţii serului. La purtătorii cronici de AgHBs, investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare a celor care vin în contact cu aceşti pacienţi). Ag HBe traversează bariera uteroplacentară şi induce imunotoleranţă a limfocitelor T la Ag HBe și Ag HBc, rezultând infecţie cronică cu VHB, conform Dr. Simin-Aysel Florescu MD, PhD Clinica de Boli Infectioase și Tropicale „Dr. Victor Babes”.
Dintre testele disponibile pentru VHB, încărcătura virală a devenit cel mai bun factor predictiv al infectării, în special pentru gravidele aproape de termen.
La copilul nou-născut, depistarea AgHBs se face din sângele din cordonul ombilical sau din sângele periferic (la scurt timp după naștere), cu repetarea analizei la 1-3 luni/9-15 luni postnatal (AgHBs/Ac antiHBs).
Vaccinarea este singura metoda sigură de a proteja copilul de virusul hepatitei B. Hepatect este vaccinul care poate oferi protecție, iar Life Solutions Grup este unicul importator din România. Pentru detalii, ne puteți contacta pe www.lifesolurions.ro, ori pe e-mail: [email protected].
