Întârzierea clampării cordonului ombilical la naștere: beneficii și dezavantaje

Celulele stem sunt recoltate la naștere, din sângele cordonului ombilical. În ultima vreme, din ce în ce mai multe femei însărcinate optează pentru întârzierea clampării cordonului ombilical. Această practică devine din ce în ce mai populară.

În mod natural, în urma acestei practici a apărut și o dezbatere. Întrebarea discutată intens de experți este: care sunt provocările aduse de întârzierea clampării cordonului ombilical atunci când părinții au în vedere și recoltarea celulelor stem? Opiniile sunt, momentan, împărțite, dar explicăm în continuare care este consensul, până acum, care sunt miturile legate de întârzierea clampării cordonului ombilical și care sunt informațiile pe care este important să le aibă în vedere părinții care se pregătesc de naștere, dar și de recoltarea celulelor stem.

În primul rând, la ce se referă de fapt această practică? Multe gravide aleg ca, atunci când nasc, să nu li se taie imediat cordonul ombilical al celui mic, pentru un timp între vreo 30 de secunde și 5 minute, timp în care acesta continuă să pulseze, și abia apoi este clampat. Pentru părinții conștiincioși, care-și doresc să protejeze cât se poate de mult sănătatea copilului și pe viitor, următorul pas este recoltarea celulelor stem din sângele cordonului ombilical. Aici intervine controversa, pentru că unii experți spun că sângele ombilical nu ar mai fi suficient pentru recoltare, iar alții sunt de părere că nu ar fi chiar așa de gravă situația.

Care este scopul întârzierii clampării cordonului ombilical?
Scurt istoric al clampării cordonului ombilical
Motive pentru a lua în considerare practica
Ce spun cele mai recente studii?
Mituri despre momentul optim al clampării
Implicațiile clampării întârziate pentru recoltarea celulelor stem
O soluție la mijloc
Concluzii

Care este scopul întârzierii clampării cordonului ombilical?

În mod normal, cordonul ombilical este clampat imediat după naștere în cazul sarcinilor și travaliilor normale și sănătoase. Această practică este în general recomandată pentru nașterile premature și pentru nașterile în țările în curs de dezvoltare, în care anemia sau deficiența de fier sunt des întâlnite. Cu toate acestea, în ultimii ani există acest trend prin care mamele au început să ceară întârzierea clampării, chiar și în cazul nașterilor care se înscriu în parametrii optimi de sănătate.

Practica ar ajuta la transferarea unei cantități mai mari de sânge de la placentă la bebeluș, care în anumite cazuri crește volumul sângelui celui mic cu aproape o treime. În același timp, fierul prezent în sânge crește rezervele de fier ale bebelușului, un proces vital pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.

Scurt istoric al clampării cordonului ombilical

Persoanele care susțin întârzierea clampării cordonului ombilical sunt de părere că standardul de clampare în prezent este prematur. În zilele noastre, cordonul ombilical este clampat în general după 15-20 de secunde, dar schimbarea aceasta datează abia de la jumătatea secolului trecut – în timpul anilor ‘50. Până atunci, separarea avea loc după un interval de 1-5 minute de la naștere. Schimbarea a apărut pentru că un număr de studii medicale din acea perioadă nu au descoperit niciun motiv pentru care cordonul ombilical să nu fie clampat mai repede.

În aceeași perioadă din ce în ce mai multe femei au început să nască în spital în loc să apeleze la o moașă, iar clamparea cordonului ombilical a fost standardizată la 15-20 de secunde.

În ianuarie 2017, Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor a recomandat întârzierea clampării pentru toți bebelușii sănătoși și pentru cei prematuri, cu 30-60 de secunde.

Motive pentru a lua în considerare practica

Motivul principal este scăderea riscului ca cel mic să aibă deficiență de fier sau anemie, datorită sângelui în plus primit prin cordonul ombilical. Fierul are tendința să fie transmis în mod inferior prin laptele matern, iar transferul prin cordonul ombilical este mai eficient.

De asemenea, întârzierea clampării cordonului ombilical este o procedură sigură, cu foarte puține riscuri asociate. Riscul principal este icterul, care poate să apară în urma creșterii volumului de sânge. Iar tratamentul este simplu: plasarea copilului sub o lumină care ajută la dizolvarea unei substanțe din sânge care se găsește acolo în exces.

În același timp, întârzierea clampării cordonului ombilical este sigură și pentru mame care nasc prin cezariană. Clamparea poate avea loc după ce placenta a fost îndepărtată din uter, și astfel nu există riscuri pentru mamă sau pentru copil dacă se întârzie cu ea, nici în caz de cezariană.

Ce spun cele mai recente studii?

Un studiu publicat în jurnalul medical JAMA Pediatrics a monitorizat 263 de copii în primii patru ani din viață, începând cu nașterea. Jumătate dintre ei au avut parte de clampare întârziată, iar cealaltă jumătate de clampare imediată. Potrivit rezultatelor studiului, copiii cu clampare întârziată, la vârsta de 4 ani, aveau abilități motorii și aptitudini sociale mai bune – mai ales când vine vorba de băieți – decât copiii din celălalt grup.

Un alt studiu, publicat în Journal of Pediatrics, în 2018, efectuat pe un eșantion de 73 de copii, a găsit niveluri crescute de fier în sânge și conținut de mielină (materie albă) în grupul cu clampare întârziată. Mielina suplimentară a fost descoperită în zonele creierului care sunt asociate cu funcții motorii, vizuale și senzoriale.

Mituri despre momentul optim al clampării

În epoca internetului, a devenit mult prea ușor ca informații false și mituri să se răspândească printre diverse grupuri. Este cazul și când vine vorba de întârzierea clampării cordonului ombilical, mai ales în legătură cu momentul oportun în care să se petreacă clamparea.

Dacă nu întârzii clamparea, privezi copilul de o treime din volumul sângelui său.

Adevărul este că, odată cu clamparea imediată, copilul rămâne cu un volum al sângelui foarte similar cu cel pe care îl are în uter.

Cu cât întârzii clamparea mai mult, cu atât copilul are parte de mai mult sânge

Adevărul este că transfuzia continuată cu sânge din cordonul ombilical într-o naștere normală depinde de contracțiile uterului, iar în general arterele ombilicale se închid după aproximativ 45 de secunde, iar vena ombilicală după vreo 1-2 minute. Când vine vorba de naștere prin cezariană, volumul sângelui celui mic crește timp de 40 de secunde și apoi chiar începe să scadă.

Întârzierea clampării îi va aduce celui mic beneficiile notate, 100%

Adevărul este că beneficiile de sănătate nu sunt garantate, pentru că există nenumărați factori care pot afecta transfuzia sângelui – momentul clampării, gravitația, intervenția respirației, contracțiile uterine și orice medicamente ar putea s-o afecteze și tensiunea arterială a mamei.

Implicațiile clampării întârziate pentru recoltarea celulelor stem

De multe ori, decizia de a întârzia clamparea poate să difere de la caz la caz. Medicul care are grijă de o gravidă poate decide, alături de ea, dacă cel mic are mai multă nevoie de sânge din cordonul ombilical sau de recoltarea celulelor stem din sânge.

O întârziere prelungită poate face ca sângele din cordonul ombilical să înceapă să se coaguleze. Pentru condiții optime de recoltare, întârzierea nu ar trebui să dureze mai mult de două minute. Țesutul de cordon ombilical recoltat nu este afectat de întârzierea clampării – acesta conține un alt tip de celule stem care pot fi recoltate.

O soluție la mijloc

Pentru părinții preocupați de pregătirea pentru viitorul copilului lor prin recoltarea celulelor stem, soluția este undeva la mijloc atunci când vine vorba de întârzierea clampării. O întârziere într-un interval de 30-60 de secunde vine și cu beneficii de sănătate pentru dezvoltarea bebelușului, dar și cu beneficii pentru recoltarea optimă a celulelor stem care urmează să fie stocate în bancă.

Un studiu realizat de o bancă de celule stem, realizat pe un eșantion de 2.000 de recoltări a arătat că întârzierea clampării pentru un minut a dus la o scădere cu doar 6-21% în volumul total al sângelui recoltat din cordonul ombilical. Un alt studiu a avut rezultate similare în ceea ce privește cantitatea și calitatea sângelui recoltat.

O altă cercetare, realizată de New York Blood Center, a descoperit că recoltarea cu succes a sângelui din cordonul ombilical scade de aproape 10 ori atunci când clamparea este întârziată mai mult de 60 de secunde, o dovadă în plus că acesta ar fi momentul optim de întrerupere. În intervalul de 30-60 de secunde, toate beneficiile pentru clampare pot fi atinse, iar dezavantajele pot fi evitate. Astfel, bebelușul este protejat de deficiența de fier, el are creierul și intestinele protejate de posibile probleme care intervin odată cu nașterea prematură, celulele stem din cordonul ombilical sunt stocate cu succes, bebelușul (sau un frate sau o soră a sa) poate fi tratat pentru probleme precum paralizia cerebrală, un frate sau o soră a bebelușului poate fi tratat pentru probleme de sânge moștenite (precum talasemie), riscul de a face icter scade, iar țesutul din cordonul ombilical poate fi stocat cu succes.

Concluzii

Părinții nu sunt obligați să aleagă între beneficiile de sănătate ale celui mic și viitorul său sau al fraților săi, atât timp cât aleg o cale de mijloc în ceea ce privește întârzierea clampării. Dacă procesul durează între 30 și 60 de secunde, majoritatea specialiștilor spun că cel mic are cele mai bune șanse pentru a beneficia de avantaje și de a evita riscurile de sănătate, dar și de a avea un viitor cât mai protejat de către părinții săi.

Desigur, decizia trebuie mereu să fie informată, luată în colaborare cu medicul obstetrician și să țină de parametrii sarcinii, de starea de sănătate a mamei și copilului și de circumstanțele din jurul sarcinii și nașterii. Nu există o regulă care să satisfacă toate cazurile.

Bibliografie: